Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: aiept (substantiv neutru) , aiepta (verb tranzitiv)   
aiépt, aiépturi, s.n. (reg.) avânt.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
aĭépt și (maĭ rar) -éz, a v. tr. (lat. e-jectare, a arunca afară. V. înĭept). Trans. Arunc, răped. Îndreptez, potrivesc. Arăt drumu.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
AIEPTÁ, aiépt, vb. I. Refl. (Reg.) A-și lua avânt. ♦ Tranz. A arunca, a repezi cu putere. [Pr.: a-iep-] – Lat. adjectare.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
AIEPTÁ, aiépt, vb. I. Refl. (Reg.) A se pregăti pentru a se avânta; a-și lua avânt. ♦ Tranz. A arunca, a repezi cu putere. – Lat. adjectare.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
AIEPTÁ vb. v. arunca, avânta, azvârli, îndrepta, năpusti, năvăli, potrivi, precipita, repezi, sări, tăbărî, zvârli.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
aieptá (-t, -át), vb. – A ademeni, a corupe. Lat. allĕctāre (Hasdeu 583; Candrea, Éléments, 90; Pușcariu 41; Candrea-Dens., 28; REW 355; DAR); cf. it. allettare, fr. allécher. Cuv. rar, necunoscut practic în lit.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
aieptá (-t, -át), vb. – A arunca. Lat. *aiectāre, de la ēiectāre (Pușcariu 42; Candrea-Dens., 27; DAR). Posibilitatea acestei der. a fost pusă sub semnul întrebării datorită rom. al lui i lat. în hiat, care în mod normal trebuia să dea j (cf. Diculescu, Elementele, 463). Se pare, totuși, că i lat. s-a redus pînă la dispariție înainte de e (Rosetti, I, 73), cf. quietus › (în)cet, astfel că nu există motiv pentru a contesta rezultatul aiepta. Philippide, O rămășiță, 21, propune lat. *abiectāre și Diculescu, Elementele, 463, o compune cu ad de la gr. ἰάπτω „a arunca”, supoziție care nu reprezintă nici un avantaj. În Trans.Der. aiept, s. n. (aruncare); aieptător, adj. (care aruncă).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
aieptá vb., ind. prez. 1 sg. aiépt, 3 sg. și pl. aiáptă; conj. prez. 3 sg. și pl. aiépte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)