AIȘÓR, aișori, s. m. (Bot.) 1. Plantă erbacee din familia liliaceelor cu frunze plane, roșietice și cu flori galbene-aurii (Allium ammophilum). 2. Usturoiță. 3. Ghiocel. [Pr.: a-i-] – Ai4 + suf. -ișor.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
AIȘÓR, aișori, s. m. (Bot.) 1. Usturoiță. 2. Ghiocel. – Din ai4 + suf. -șor.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
aișór (a-i-) s. m., pl. aișóri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
AIȘÓR s. v. crin de pădure, dalac, ghiocel, usturoiță.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
aișór s. m., pl. aișóri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
aișór m. (dim. d. aĭ, usturoĭ). Crin de pădure. Alte plante, între altele chear [!] ghiocelu și usturoița.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink