ALBANÉZ, -Ă, albanezi, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Albaniei. 2. Adj. Care aparține Albaniei sau populației ei, privitor la Albania sau la populația ei; arvanit. ♦ (Substantivat, f.) Limba albaneză. – Din fr. albanais, it. albanese.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ALBANÉZ, -Ă adj., s. m. f. (locuitor) din Albania. ◊ (s. f.) limbă indo-europeană vorbită în Albania. (< fr. albanis, it. albanese)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ALBANÉZ, -Ă, albanezi, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care aparține Albaniei sau populației ei, privitor la Albania sau la populația ei. ♦ (Substantivat, f.) Limba albaneză. 2. S. m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Albaniei. – Fr. albanais (it. albanese).
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
ALBANÉZ s., adj. 1. schipetar, (înv.) arbănaș, arnăut, arvanit. 2. adj. (înv.) arnăuțesc, arvanit.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
albanéz s. m., adj. m., pl. albanézi; f. sg. albanéză, g.-d. art. albanézei, pl. albanéze
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ALBANÉZ1 ~ă (~i, ~e) Care aparține Albaniei sau populației ei; din Albania. /<fr. albanais, it. albanese
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ALBANÉZ2 ~ă (~i, ~e) m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Albaniei sau este originară din Albania. /<fr. Albanais, it. albanese
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ALBANÉZĂ f. mai ales art. Limba albanezilor. [G.-D. albanezei] /<fr. albanais, it. albanese
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
albanéză (limba) s. f., g.-d. art. albanézei
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ALPII ALBANEZI, masiv muntos în V Pen. Balcanice (Albania), continuare a Alpilor Dinarici, cuprins între izv. rîurilor Drin și Drina. Alt. max.: 2.751 m (vf. Korab).
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink