Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
ALCĂTUITÓR, -OÁRE, alcătuitori, -oare, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care intră în compoziția unui lucru; constitutiv. 2. S. m. și f. Persoană care alcătuiește ceva. [Pr.: -tu-i-] – Alcătui1 + suf. -tor.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ALCĂTUITÓR, -OÁRE, alcătuitori, -oare, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care intră în compoziția unui lucru; constitutiv. 2. S. m. și f. Persoană care alcătuiește ceva. – Din alcătui1 + suf. -(i)tor.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
ALCĂTUITÓR adj. v. component.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
alcătuitór adj. m., s. m., pl. alcătuitóri; f. sg. și pl. alcătuitoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ALCĂTUITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) Care intră în componența unui lucru; care face parte din ceva. Elemente ~oare. /a alcătui + suf. ~itor
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)