ALGOLÓGIC, -Ă, algologici, -ce, adj. Referitor la algologie, de algologie. – Din fr. algologique.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ALGOLÓGIC, -Ă adj. Referitor la algologie. [< fr. algologique].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
algológic adj. m., pl. algológici; f. sg. algológică, pl. algológice
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ALGOLÓGIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de algologie; propriu algologiei. /<fr. algologique
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink