ALIENABILITÁTE s. f. (Jur.) Însușirea de a fi alienabil. [Pr.: -li-e-] – Din fr. aliénabilité.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ALIENABILITÁTE s.f. Însușirea de a fi alienabil. [Cf. fr. allénabilité].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ALIENABILITÁTE s. f. (Jur.) Însușirea de a fi alienabil. [Pr.: -li-e-] – După fr. aliénabilité.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
Alienabilitate ≠ inalienabilitate
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
alienabilitáte s. f. (sil. -li-e-), g.-d. art. alienabilității
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
alienabilitáte f. (d. alienabil). Calitatea de a fi alienabil.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink