Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
ALOCÁ, alóc, vb. I. Tranz. A prevedea într-un buget pentru un anumit scop o sumă de bani, materiale etc. – Din alocație.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ALOCÁ vb. I. tr. A prevedea, a destina (sume de bani) în vederea unui scop anumit. [P.i. aloc, 3,6 -că. / < alocație].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ALOCÁ vb. tr. a prevedea, a destina mijloace bănești sau materiale. (după fr. allouer)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ALOCÁ, alóc, vb. I. Tranz. A prevedea într-un buget, a destina pentru un anumit scop o sumă de bani, materiale etc. – Fr. allouer (după alocație).
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
alocá (-c, -át), vb. – A atribui, a acorda. Format pe baza fr. allouer și lat. locare. – Der. alocație, s. f.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
alocá vb., ind. prez. 1 sg. alóc, 3 sg. și pl. alócă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
A ALOCÁ alóc tranz. (sume de bani, bunuri materiale) A destina unui scop anumit. /Din alocație
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
alóc și -chéz, a -cá v. tr. (d. un tip latin álloco, -áre, după fr. allouer, care vine d. louer, a închiria, lat. locare. V. culc, locațiune). Hotărăsc (fixez) o sumă p. un scop: a aloca o sumă construiriĭ (saŭ pentru construirea) unuĭ pod.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink