ALPACÁ1 s. f. Animal rumegător cu lână fină, lungă și subțire, care trăiește în America de Sud (Lama pacos). ♦ Stofă fină fabricată din lâna acestui animal. – Din fr. alpaga, alpaca.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ALPACÁ2 s. f. Aliaj inoxidabil de nichel, cupru și zinc, folosit la fabricarea tacâmurilor, instrumentelor medicale etc. – Din germ. Alpaka.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ALPACÁ1 s.f. 1. Animal rumegător cu lână lungă și mătăsoasă, care trăiește în America de Sud. 2. Stofă fină din lâna acestui animal. [Acc. și alpáca, pl. -ale, var. alpaga s.f. / cf. fr. alpaca, alpaga < cuv. indigen american].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ALPACÁ2 s.f. Aliaj inoxidabil de cupru, nichel și zinc, întrebuințat la fabricarea tacâmurilor, a instrumentelor medicale, optice etc.; argentan. [< germ. Alpaka].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ALPACÁ2 s. f. aliaj inoxidabil de cupru, nichel și zinc, folosit la fabricarea tacâmurilor, a instrumentelor medicale etc.; argentan. (< germ. Alpaka)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ALPACÁ1 s. f. mamifer erbivor, domesticit, înrudit cu cămila, cu lâna lungă și mătăsoasă, din America de Sud. ◊ stofă fină din lâna acestuia. (< fr., sp. alpaca)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ALPACÁ1 s. f. Animal rumegător cu lână lungă și subțire, care trăiește în America de Sud (Lama pacos). ♦ Stofă fină din lâna acestui animal. – Fr. alpaga.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
ALPACÁ2 s. f. Aliaj de nichel, cupru și zinc. – Germ. Alpaka.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
ALPACÁ s. (TEHN.) (livr.) argentan.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
alpacá (animal, aliaj, țesătură) s. f., art. alpacáua, g.-d. art. alpacálei; (animale) pl. alpacále
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ALPACÁ1 f. Aliaj inoxidabil de cupru, nichel și zinc, din care se fac diferite obiecte (tacâmuri, instrumente medicale, optice etc.). [G.-D. alpacalei] /<germ. Alpaka
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ALPACÁ2 ~le f. 1) Mamifer rumegător din America de Sud, cu lână lungă și fină, de culoare albă sau neagră. 2) Stofă din lâna acestui animal. [Art. alpacaua; G.-D. alpacalei] /<fr. alpaca, alpaga
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
alpácă f., pl. e (sp. alpaca, cuv. peruvian). Un fel de lamă (capră) cu lîna maĭ fină. Stofă din lînă de alpacă. Un fel de alfenid din care se fac tacîmurĭ de masă (germ. alpaka), care provin din fabricĭ germane și aŭ ca marcă o alpacă (scris alpacca). – Ob. alpacá (fr. alpaca și alpaga): tacîm de alpacá.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink