ALTRUÍSM s. n. Atitudine morală sau dispoziție sufletească a celui care acționează dezinteresat în favoarea altora; doctrină morală care preconizează o asemenea atitudine. – Din fr. altruisme.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ALTRUÍSM n. Atitudine binevoitoare și dezinteresată manifestată în folosul altora. [Sil. al-tru-] /<fr. altruisme
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ALTRUÍSM s.n. Atitudine binevoitoare și dezinteresată manifestată în favoarea altora. [< fr. altruisme, cf. lat. alter – altul].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ALTRUÍSM s. n. atitudine binevoitoare și dezinteresată în favoarea altora; principiu etic preconizând asemenea atitudine. (< fr. altruisme)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ALTRUÍSM s. n. Dispoziție sufletească de a acționa dezinteresat în favoarea altora. – Fr. altruisme.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
ALTRUÍSM s. generozitate.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Altruism ≠ egoism, egotism
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
altruísm s. n.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
altruízm n., pl. e (fr. altruisme, d. autrui, altu, după lat. alter, altu). Calitatea de a fi bun p. alțiĭ, de a fi dezinteresat, milă. V. egoizm.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink