AMFITRIÓN, -OÁNĂ, amfitrioni, -oane, s. m. și f. (Livr.) Stăpânul unei case în raport cu oaspeții săi; gazdă. [Pr.: -tri-on] – Din fr. amphitryon.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
AMFITRIÓN, -OÁNĂ s.m. și f. Stăpân al unei case la care ia masa cineva; gazdă. [Pron. -tri-on. / < fr. amphitryon, cf. gr. Amphitryon – personaj mitic].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
AMFITRIÓN, -OÁNĂ s. m. f. stăpân al unei case; gazdă. (< fr. amphitryon)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
AMFITRIÓN, -OÁNĂ, amfitrioni, -oane, s. m. și f. Stăpânul unei case în raport cu oaspeții săi; gazdă. [Pr.: -tri-on] – Fr. amphitryon (< gr.).
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
Amfítrion (-fi-tri-on) / (lat.) Amphítrion (personaj legendar) [ph pron. f] s. propriu m.
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
AMFITRIÓN s. v. gazdă.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
amfitrión s. m. (sil. -tri-on), pl. amfitrióni
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
AMFITRIÓN ~i m. Stăpân al casei considerat în raport cu oaspeții sau chiriașii săi; gazdă. [Sil. -fi-tri-on] /<fr. amphitryon
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
anfitrión m. (după numele unuĭ principe teban care figurează într' o piesă a luĭ Plaut și' n alta a luĭ Molière). Acela la care eștĭ la masă, la bal ș. a. (gazdă). – Fem. -oană, pl. e. – Fals amf-.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
AMFITRION (în mitologia greacă), fiul lui Alceu, regele Tirintului, soțul Alcmenei.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink
Amfitrion = Amphitryon.
Sursa: Mic dicționar mitologic greco-roman | Permalink