Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
AMÍNĂ, amine, s. f. Compus organic derivat al amoniacului. – Din fr. amine.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
AMÍNĂ s.f. 1. Substanță cu proprietățile amoniacului, care face parte dintr-un grup de baze azotate. 2. Combustibil folosit la avioanele reactoare. [< fr. amine].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
AMÍNĂ s. f. compus organic din amoniac, prin substituirea atomilor de hidrogen cu radicali organici. (< fr. amine)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
AMÍNĂ, amine, s. f. Compus organic derivat al amoniacului. – Fr. amine.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
amínă s. f., g.-d. art. amínei; pl. amíne
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
amínă f., pl. e. Chim. Corp care rezultă din înlocuirea unuĭa saŭ tuturor atomilor de idrogen din amoniac saŭ idrat de amoniŭ pin [!] radicaliĭ mono- saŭ polivalențĭ aĭ idrocarburilor. Aminele-s lichide la temperatura ordinară și foarte volatile.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
AMÍNĂ ~e f. 1) Substanță cu proprietăți de amoniac (care este folosită în industria coloranților, a maselor plastice etc.). 2) Combustibil folosit la avioanele cu reacție. /<fr. amine
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)