AMIRÁL, amirali, s. m. I. Cel mai mare grad în marina militară, corespunzător gradului de general-colonel din armata terestră; persoană care poartă acest grad. II. Fluture de zi, mare, foarte frumos colorat, ale cărui larve trăiesc pe urzici (Vanessa atalanta). – Din fr. amiral.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
AMIRÁL s.m. I. Cel mai înalt grad în marina militară (care corespunde gradului de general-colonel din armata terestră); militar care are acest grad. ◊ Vas-amiral = navă care poartă pavilionul amiralului. II. Fluture de zi, mare, frumos colorat, ale cărui larve trăiesc pe urzici. [< fr. amiral, cf. it. ammiraglio < ar. amir – șef].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
AMIRÁL s. m. I. cel mai înalt grad în marina militară. ♦ (adj.) navă ~ = navă care poartă pavilionul amiralului. II. fluture ~ = fluture de zi, mare, frumos colorat. (< fr. amiral)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
AMIRÁL, amirali, s. m. I. Grad în marina militară, corespunzător gradului de general-colonel din armata terestră; persoană care poartă acest grad. II. Fluture de zi mare, foarte frumos colorat, ale cărui larve trăiesc pe urzici (Vanessa atalanta). – Fr. amiral.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
amirál s. m., pl. amiráli
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
amirál m. (fr. amiral, d. ar. amir și emir, șef; amir-al-bahr, șefu măriĭ. V. emir). Ofițeru cel maĭ mare în marină (ca generalu pe uscat). Adj. fix: vas, navă amiral, pe care e un amiral.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
AMIRÁL1 ~i m. Militar cu cel mai înalt grad în forțele militare maritime. /<fr. amiral
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
AMIRÁL2 ~i m. Fluture de zi, mare, frumos colorat, ale cărui larve se dezvoltă pe urzici. /<fr. amiral
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink