AMORÁL, -Ă, amorali, -e, adj. Care nu are noțiunea moralității, indiferent față de morală. – Din fr. amoral.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
AMORÁL, -Ă adj. Care nu are noțiunea moralității, refractar față de normele morale. [Cf. fr. amoral, it. amorale].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
AMORÁL, -Ă adj. care nu are noțiunea de moralitate. (< fr. amoral)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
AMORÁL, -Ă, amorali, -e, adj. Care nu are noțiunea moralității. – Fr. amoral.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
Amoral ≠ moral
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
amorál adj. → moral
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
amorál, -ă adj. (din i-moral, cu pref. a 6. E un cuv. ibrid [!] și de prisos). Indiferent în chestiunĭ de moralitate, imoral. Adv. În mod amoral.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
AMORÁL ~ă (~i, ~e) Care ține de amoralitate; propriu amoralității. Purtare ~ă. /<fr. amoral
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink