amurgite și murgite (pe) loc. adv. Pe' nserate. – Și -ít: Și' nopoĭ el s' o băgat Pe murgit în Țăligrad (N. Dens. 1003).
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
AMURGÍT s. n. (Pop.) Amurg. – V. amurgi.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
AMURGÍT2, -Ă, amurgiți, -te, adj. (Rar) Învăluit în amurg; întunecat. – V. amurgi.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
AMURGÍT1 s. n. Amurg. – V. amurgi.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
amurgít (pop.) s. n.
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
amurgít s. n. (pl. amurgíte în loc. adv. pe ~)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink