AMUZAMÉNT, amuzamente, s. n. Distracție, divertisment; înveselire, recreare. – Din fr. amusement.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
AMUZAMÉNT s.n. Distracție, divertisment; destindere, înveselire. [< fr. amusement].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
AMUZAMÉNT s. n. distracție, divertisment, destindere. (< fr. amusement)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
AMUZAMÉNT, amuzamente, s. n. Distracție, desfătare, divertisment. – După fr. amusement.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
AMUZAMÉNT s. 1. v. distracție. 2. distracție, joacă, (înv.) zăbavă. (Dragostea nu este un ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
amuzamént s. n., pl. amuzaménte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
amuzamént n., pl. e (fr. amusement). Distracțiune, trecerea timpuluĭ cu ocupațiunĭ ușoare. Lucru care amuzează: vîslirea e amuzamentu lui.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
AMUZAMÉNT ~e n. Petrecere plăcută a timpului; distracție; divertisment; agrement. /<fr. amusement
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink