AMĂRÚȚĂ, amăruțe, s. f. Plantă erbacee cu tulpina dreaptă, frunzele acoperite cu peri aspri și flori galbene, dispuse în capitule (Pieris hieracioides) – Amar + suf. -uță.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
AMĂRÚȚĂ s. v. iarba-găii.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
amărúță s. f., pl. amărúțe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
amărúță f., pl. e (d. amar). Ĭarba găiĭ, o plantă erbace din familia compuselor (picris hieracioídes).
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink