ANALFABÉT, -Ă, analfabeți, -te, s. m. și f., adj. (Persoană) care nu știe să scrie și să citească; neștiutor de carte. ♦ Fig. Ignorant; incult. – Din fr. analphabète.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ANALFABÉT, -Ă adj., s.m. și f. Neștiutor de carte. [Cf. germ. Analphabet, fr. analphabète, gr. analphabetos].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ANALFABÉT, -Ă adj., s. m. f. 1. neștiutor de carte. 2. (fig.) ignorant, incult; incompetent. (< fr. analphabète)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ANALFABÉT, -Ă, analfabeți, -te, s. m. și f. (Adesea adjectival) Persoană care nu știe să scrie și să citească. – Fr. analphabète (lat. lit. analphabetus).
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
analfabét (a-nal- / an-al-) adj. m., s. m., pl. analfabéți; adj. f., s. f. analfabétă, pl. analfabéte
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
ANALFABÉT s. neștiutor de carte.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
analfabét s. m., adj. m. (sil. mf. an-), pl. analfabéți; f. sg. analfabétă, pl. analfabéte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
analfabét, -ă adj. (lat. analphabétus, d. vgr. analphábetos). Care nu știe alfabetu (nu știe carte, nu știe să citească). Fig. Ignorant (chear [!] dacă știe carte).
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
ANALFABÉT ~tă (~ți, ~te) și substantival Care nu știe a scrie și a citi; neștiutor de carte. /<fr. analphabete, lat. analphabetus
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink