Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: anexa (verb tranzitiv) , anexare (substantiv feminin)   
ANEXÁRE, anexari, s. f. Acțiunea de a anexa; anexiune. – V. anexa.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ANEXÁRE s.f. Acțiunea de a anexa; anexiune. [< anexa].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ANEXÁRE, anexări, s. f. Acțiunea de a anexa; alipire, alăturare; anexiune.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
ANEXÁRE s. alipire, anexiune, încorporare. (~ unui teritoriu străin.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
anexáre s. f., g.-d. art. anexării; pl. anexări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
anexáre f., pl. ărĭ. Anexiune.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
ANEXÁ, anexez, vb. I. Tranz. A alipi, a alătura, a adăuga, a atașa la ceva. ♦ (Cu privire la un stat, un teritoriu) A încorpora prin violență, a face un act de anexiune. – Din fr. annexer.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A ANEXÁ ~éz tranz. 1) A alătura în calitate de anexă. 2) fig. (teritorii străine, țări) A alipi cu forța. /<fr. annexer
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ANEXÁ vb. I. tr. A alătura, a alipi, a adăuga (la ceva). ♦ A încorpora unui stat (prin mijloace violente) o țară, un teritoriu străin etc. [< fr. annexer].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ANEXÁ vb. tr. 1. a alătura, a alipi, a adăuga. 2. a încorpora unui stat, prin mijloace violente un teritoriu străin. (< fr. annexer)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ANEXÁ, anexez, vb. I. Tranz. A alipi, a alătura la ceva. ♦ A încorpora un teritoriu prin violență. – Fr. annexer.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
ANEXÁ vb. 1. a (se) alătura, a (se) atașa. (~ la memoriu actele necesare.) 2. a alipi, a atașa, a încorpora, (înv.) a întrupa, a lipi. (~ un teritoriu străin.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
anexá vb., ind. prez. 1 sg. anexéz, 3 sg. și pl. anexeáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
anexéz v. tr. (fr. annexer, d. annexe, anexă. V. conexez). Alătur, alipesc, fac să depindă de: a anexa o hîrtie la o scrisoare (uneĭ scrisorĭ), o provincie la o țară (uneĭ țărĭ).
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)