ANTEMERIDIÁN, -Ă, antimeridiani, -e, adj. De dinainte de amiază, de dimineață. [Pr.: -di-an – Scris și: (prescurtat) a.m.] – Din lat. antemeridianus.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ANTEMERIDIÁN, -Ă adj. De dinainte de amiază, din cursul dimineții. [Pron. -di-an. / < lat. antemeridianus].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ANTEMERIDIÁN, -Ă abr. a. m. / adj. de dinaintea amiezii. (< lat. antemeridianus)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ANTEMERIDIÁN, -Ă, antimeridiani, -e, adj. De dinainte de amiază, de dimineață. [Pr.: -di-an – Scris și: (prescurtat) a.m.] – Lat. lit. antemeridianus.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
Antemeridian ≠ postmeridian
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
antemeridián adj. m. (sil. -di-an), pl. antemeridiáni; f. sg. antemeridiánă, pl. antemeridiáne; abr. a.m.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
antemeridián, -ă adj. (lat. antemeridianus, d. ante, înainte, și meridies, amează. V. postmeridian). Care e în ainte [!] de amează: la 8 ore antemeridiane.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
ANTEMERIDIÁN ~ánă (~éni, ~éne) Care are loc în cursul dimineții; de dinainte de amiază. La ora opt ~. [Sil. -di-an] /<lat. antemeridianus
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink