ANTIFONÍE s. f. Nume dat în muzica antică modului de a cânta pe mai multe voci alternativ. – Din fr. antiphonie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ANTIFONÍE s.f. Nume dat în muzica antică modului de a cânta pe mai multe voci, opus omofoniei. [Gen. -iei. / cf. fr. antiphonie, gr. antiphonia].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ANTIFONÍE s. f. cântare alternativă a unui solist și a unui grup vocal ori instrumental. (< fr. antiphonie)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
antifoníe s. f. → fonie
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink