Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
ANTROPOMÓRF, -Ă, antropomorfi, -e, adj., s. n. I. Adj. 1. Antropoid. ♦ (Substantivat, n.pl.) Grup de maimuțe, asemănătoare cu omul. 2. Care aparține antropomorfismului, privitor la antropomorfism. II. S. n. Obiect de artă sau reprezentare decorativă cu formă de ființă omenească. – Din fr. anthropomorphe.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ANTROPOMÓRF, -Ă adj. 1. Asemănător (ca formă) cu omul; antropoid. 2. Referitor la antropomorfism. 3. (Despre un obiect de artă sau reprezentare decorativă) În forma figurii umane. // s.f.pl. (antropomorfe) Antropoide; antropomorfide. [< fr. anthropomorphe, cf. gr. anthropos – om, morphe – formă].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ANTROPOMÓRF, -Ă I. adj. 1. asemănător (ca formă) cu omul; antropoid (I). 2. referitor la antropomorfism. 3. care reprezintă figura umană; antropomorfic. II. s. n.pl. antropoide. (< fr. anthropomorphe)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ANTROPOMÓRF2, -Ă, antropomorfi, -e, adj. 1. Antropoid. ♦ (Substantivat, n. pl.) Grup de maimuțe, asemănătoare cu omul. 2. Care aparține antropomorfismului, privitor la antropomorfism. – Fr. anthropomorphe (< gr.).
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
ANTROPOMÓRF1 s. n.Obiect de artă sau reprezentare decorativă cu formă de ființă omenească. – Fr. anthropomorphe (< gr.).
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
ANTROPOMÓRF s., adj. v. antropoid.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
antropomórf adj. m., pl. antropomórfi; f. sg. antropomórfă, pl. antropomórfe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
antropomórf s. n., pl. antropomórfe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
antropomórf, adj. (vgr. antropómorphos, d. ántropos, om, și morphé, formă. V. amorf, morfină, metamorfic, zoomorf). Antropoid.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
ANTROPOMÓRF1 ~ă (~i, ~e) 1) (despre maimuțe) Care este asemănător cu omul; antropoid. 2) Care ține de antropomorfism; propriu antropomorfismului. 3) (despre obiecte de artă) Care are formă de ființă omenească. /<fr. anthropomorphe
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ANTROPOMÓRF2 ~e n. 1) la pl. Specie de maimuțe superioare, lipsite de coadă, care se aseamănă cu omul (reprezentanți: gibonul, urangutanul, cimpanzeul, gorila); antropoid. 2) Maimuță din această specie. /<fr. anthropomorphe
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)