Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
APÓRT1 interj. Strigăt cu care se îndeamnă un câine să aducă vânatul împușcat sau un obiect aruncat. – Din fr. apporte (< apporter).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
APÓRT2, aporturi, s. n. Contribuție materială, intelectuală, morală etc. adusă de cineva într-o acțiune comună. – Din fr. apport (< apporter).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
APÓRT interj. Strigăt folosit mai ales la vânătoare pentru a îndemna un câine să aducă vânatul doborât. [< fr. apporte < apporter – a aduce].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
APÓRT s.n. Contribuție a unei persoane sau a unei colectivități la o întreprindere, la o acțiune. ♦ Capital cu care cineva contribuie la o societate pe acțiuni. [< fr. apport].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
APÓRT2 s. n. 1. contribuție a unei persoane sau colectivități la o întreprindere, la o acțiune comună. 2. bunuri (i)mobile, bani, valori pe care un asociat le aduce într-o unitate economică. ◊ capital cu care un acționar contribuie la o societate pe acțiuni. (< fr. apport)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
APÓRT1 interj. (pentru a îndemna un câine să aducă vânatul doborât) adu! caută! (< fr. apporte)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
APÓRT2, aporturi, s. n. Contribuție (de muncă, de luptă etc.) a unei persoane sau a unei colectivități. ♦ (În economia capitalistă) Parte de capital adusă într-o societate pe acțiuni de fiecare dintre membrii ei. – Fr. apport.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
APÓRT1 interj. (Franțuzism) Strigăt cu care se îndeamnă un câine să aducă vânatul împușcat sau un obiect aruncat. – Fr. apporte.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
APÓRT s. v. contribuție.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
apórt (apórturi), s. n. – Contribuție. Fr. apporter „a aduce” și der. săi. – Der. aport, interj. (strigăt cu care se poruncește cîinilor de vînătoare); aporta, vb. (despre cîini, a aduce vînatul).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
apórt interj.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
apórt s. n., pl. apórturi
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
1) apórt n., pl. urĭ (fr. apport). Com. Cotă contribuțiune, partea adusă de un asociat într' o întreprindere.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
2) apórt interj. (fr. aporte! adă!). Strigăt pin [!] care se poruncește unuĭ cîne [!] să aducă ceva. Acest cîne face aport, aduce ce-ĭ porunceștĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
APÓRT1 interj. (se folosește pentru a îndemna câinii să aducă vânatul sau un lucru aruncat). /<fr. apporte
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
APÓRT2 ~uri n. Contribuție adusă de cineva la realizarea unei acțiuni comune. /<fr. apport
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2020 DEX online (http://dexonline.ro)