APROCTÍE s.f. Anomalie congenitală constând din închiderea a**sului. [< fr. aproctie, cf. gr. a – fără, proktos – a**s].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
APROCTÍE s. f. lipsa congenitală a anusului. (< fr. aproctie)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink