APROXIMATÍV, -Ă, aproximativi, -e, adj., adv. 1. Adj. Care este aproape de o mărime dată, aproape adevărat. ♦ (Ir.) Vag, imprecis. Are cunoștințe aproximative. 2. Adv. În jur de..., cam, aproape, vreo, circa. – Din fr. approximatif.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
APROXIMATÍV, -Ă adj. Care este aproape exact; luat cu aproximație. // adv. Cam, aproape, circa. [< fr. approximatif].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
APROXIMATÍV, -Ă I. adj. 1. luat cu aproximație. 2. care este aproape exact; imprecis, vag. II. adv. cam, aproape, circa. (< fr. approximatif)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
APROXIMATÍV, -Ă, aproximativi, -e, adj. Care este aproape exact, aproape adevărat. ♦ (Adverbial) Cam, aproape, vreo, circa. – Fr. approximatif.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
APROXIMATÍV adv. 1. aproape, cam, circa, vreo, (pop.) ca la, (înv.) pregiur. (Au trecut ~ două ore.) 2. v. relativ.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Aproximativ ≠ exact
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
aproximatív adj. m. (sil. -pro-), pl. aproximatívi; f. sg. aproximatívă, pl. aproximatíve
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
aproximatív, -ă adj. (d. lat. approximatus, apropiat; fr. approximatif). Aproape de valoarea saŭ de cifra exactă: calcul aproximativ. Adv. Cu aproximațiune.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
APROXIMATÍV1 adv. Cu aproximație; în jur de...; cam; aproape. [Sil. a-pro-] /<fr. approximatif
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
APROXIMATÍV2 ~ă (~i, ~e) Care este făcut cu aproximație; aproape adevărat. /<fr. approximatif
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink