Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
ARCÁT, -Ă, arcați, -te, adj. (Rar) Arcuit. – Arc + suf. -at (după fr. arqué).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ARCÁT, -Ă adj. Arcuat. [Cf. fr. arqué].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ARCÁT, -Ă adj. arcuat. (< fr. arqué)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ARCÁT, -Ă, arcați, -te, adj. (Poetic) Care are formă de arc; arcuit. Sprâncenele arcate fruntea albă i-o încheie (EMINESCU). – Din arc + suf. -at (după fr. arqué).
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
ARCÁT adj. v. arcuit, boltit, curb, curbat, încovoiat, îndoit.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
arcát adj. m., pl. arcáți; f. sg. arcátă, pl. arcáte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
arcát, -ă adj. (lat. arcuatus). În formă de arc, arcuit: ferestre, sprincene arcate. Picioare arcate, strîmbe îndoite afară, cu genunchiĭ depărtațĭ unu de altu. – La Cant. arcos.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
arcá vb. tr., refl. A (se) arcui. (< fr. arquer)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
arcá vb., ind. prez. 3 sg. archeáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
arcá f. (turc. arka, dos, spate, sprijin, protecțiune, protector). L. V. Protector: dedese [!] știre și la arcalele sale (Cost. I,306).
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink