ARGINTÍU, -ÍE, argintii, adj. (Adesea fig.) Care are culoare și strălucirea argintului (1); argintos. ♦ Fig. (Despre sunete, voce etc.) Cristalin, limpede. – Argint + suf. -iu.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ARGINTÍU, -ÍE, argintii, adj. (Adesea fig.) De culoarea și strălucirea argintului. ♦ Fig. (Despre sunete, voce etc.) Cristalin, limpede. – Din argint + suf. -iu.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
ARGINTÍU adj. (rar) argintos. (Culoare ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
argintíu adj. m., f. argintíe; pl. m. și f. argintíi
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
argintíŭ, -íe adj. (d. argint). De coloarea [!] argintuluĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
ARGINTÍU ~íe (~íi) 1) Care este de culoarea argintului. Vulpe argintie. 2) fig. (despre voce, sunete etc.) Care se aude bine; cu o sonoritate deosebită; cristalin; limpede. /argint + suf. ~iu
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink