ARMÁDĂ, armade, s. f. (La spanioli) Flotă de mari proporții. – Din sp., fr. armada.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ARMÁDĂ s.f. Nume dat de spanioli marilor unități navale ; escadră. [< sp. armada].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ARMÁDĂ s. f. mare unitate navală sau de aviație; escadră. (< sp., fr. armada)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ARMÁDĂ, armade, s. f. (Înv.) Flotă. – Ngr. armada (< sp.).
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
ARMÁDĂ s. v. armată, oaste, oștire, putere, trupe.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
armádă s. f., g.-d. art. armádei; pl. armáde
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
armádă, V. armată.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
ARMÁDĂ ~e f. (la spanioli) Flotă de mari proporții. /<fr., sp. armada
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
armátă f., pl. e (fr. armée, it. armata). Oaste, oștire, trupele armate ale uneĭ țărĭ maĭ ales cele de uscat. A face armata, a face serviciu militar. Fig. Mare mulțime: o armată de muncitorĭ. – În Munt. sec 18 armadă (ngr. armáda) armată, flotă. În Trans. pop. armádă, -ádie și -áde, pl. ezĭ (ung. ármádia). Și la N. Cost. -ádie. V. harmată.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink