ARSENÁL, arsenale, s. n. 1. Întreprindere sau clădire în care se repară (eventual se și fabrică și se depozitează) armament. 2. (Adesea fig.) Totalitatea mijloacelor de luptă. ♦ Fig. Totalitatea mijloacelor de care se servește cineva într-o acțiune, în exercitarea unei profesiuni etc. Arsenalul cercetătorului. – Din fr. arsenal.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ARSENÁL s.n. 1. Întreprindere, stabiliment, mai ales cu caracter militar, unde se fabrică, se repară și se depozitează armament etc. 2. (Fig.) Ansamblul mijloacelor de luptă într-un domeniu oarecare. [Pl. -le, -luri. / < fr. arsenal, it. arsenale].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ARSENÁL s. n. 1. întreprindere (militară) pentru fabricarea sau repararea armamentului sau munițiilor. 2. (fig.) ansamblul mijloacelor de luptă, de care se servește cineva într-o acțiune, profesie etc. (< fr. arsenal, it. arsenale)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ARSENÁL, arsenale, s. n. 1. Stabiliment militar în care se fabrică, se repară și se depozitează cantități mari de armament. 2. Fig. Totalitatea mijloacelor de luptă într-un anumit domeniu. – Fr. arsenal.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
ARSENÁL s. (MIL.) (înv.) armătură, spătărie. (~ul armatei.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
arsenál (arsenále), s. n. – 1. Întreprindere sau clădire unde se repară armament. – 2. Totalitatea mijloacelor de luptă. – Var. (înv.) arsana. Arab. dār-sina‘a (› sp. dársena), de unde ngr. ἀρσηνάλης, it. arsenale, fr. arsenal (› rom.). Var. provine din ngr. ἀρσάνα sau ἀρσενᾶς, dublete ale cuvîntului anterior. A existat și un al treilea dublet, tc. tershane, de unde rom. tarsana, tersana, ngr. τερσανᾶς (sec. XVII). Astăzi se folosește numai forma derivată din fr.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
arsenál s. n., pl. arsenále
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
arsenál n., pl. e (fr. arsenal, d. it. arsenále [și dársena, d. ar.], care vine d. ngr. arsenâs, ĭar acesta d. ar. dar-us sinâ' a, derivat și el d. pers. ters-hane, casa industriiĭ; turc. tersané, pop. tersaná; bg. tersana, ngr. tersanâs, și tarsanâs; sp. [d. ar.] arzaná și arsenal. V. tersana). Fabrică și depozit de arme și de munițiunĭ de războĭ. Stabiliment maritim în care se construesc [!], se repară și se armează bastimentele de războĭ. Fig. Mijloace de atac și de apărare: arsenalu erudițiuniĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
ARSENÁL ~e n. 1) Întreprindere în care se produce, se repară sau se depozitează armament. 2) fig. Totalitate de mijloace și de posibilități de care dispune cineva în realizarea unui scop sau în practicarea unei profesii. /<fr. arsenal, germ. Arsenal
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink