ÁRTOS, artose, s. n. Pâine specială dusă la biserică în ajunul sărbătorilor religioase sau al altor evenimente, pentru a fi binecuvântată de preot, și care servește la împărtășanie. – Din ngr. ártos.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ÁRTOS, artose, s. n. Pâine specială adusă la biserică, în ajunul sărbătorilor religioase, pentru a fi binecuvântată. – Ngr. artos.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
ártos (-suri), s. n. – Pîine sfințită care servește la împărtășanie. Ngr. ἄρτος.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
ártos s. n., pl. ártose
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ártos n., pl. e (ngr. și vgr. ártos). Pîne [!] binecuvîntată cu care se împărtășește, litie, prescură.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink