Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
ASCENDÉNȚĂ, ascendențe, s. f. Linie ascendentă de rudenie; familie din care se trage cineva, origine a cuiva. – Din fr. ascendance.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ASCENDÉNȚĂ s.f. Linie de rudenie ascendentă; origine. [Cf. fr. ascendance, it. ascendenza].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ASCENDÉNȚĂ s. f. linie de rudenie ascendentă care urcă de la fiu la părinți. (< fr. ascendance)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ASCENDÉNȚĂ, ascendențe, s. f. Linie de rudenie ascendentă; origine, obârșie. – După fr. ascendance.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
ASCENDÉNȚĂ s. v. origine.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Ascendență ≠ descendență
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
ascendénță s. f., g.-d. art. ascendénței; pl. ascendénțe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ascendénță f.., pl. e (d. ascendent). Generațiunile din aintea [!] celeĭ actuale. Ascendent, autoritate, putere, influență asupra cuĭva.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
ASCENDÉNȚĂ ~e f. Apartenență socială sau etnică; origine; obârșie; proveniență. [G.-D. ascendenței] /<fr. ascendance, it. ascendenza
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)