Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: aservi (verb tranzitiv) , aservire (substantiv feminin)   
ASERVÍRE s. f. Acțiunea de a aservi și rezultatul ei. – V. aservi.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ASERVÍRE s.f. Acțiunea de a aservi și rezultatul ei ; supunere, subjugare. [< aservi].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ASERVÍRE, aserviri, s. f. Acțiunea de a aservi și rezultatul ei; supunere, subjugare, robire.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
ASERVÍRE s. 1. v. subjugare. 2. v. dependență. 3. robie, sclavaj, sclavie. (Stare de ~ a unor țărani.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Aservire ≠ eliberare
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
aservíre s. f. → servire
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ASERVÍ, aservesc, vb. IV. Tranz. A supune un grup social, un popor, o țară unor interese străine sau unei clase dominante. – Din fr. asservir.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A ASERVÍ ~ésc tranz. (popoare, țări etc.) A lua în stăpânire (prin putere armată); a aduce în stare de serv; a subjuga; a înrobi; a îngenunchea; a supune. /<fr. asservir
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ASERVÍ vb. IV. tr. A supune (un popor, o țară) unor interese străine, a subjuga, a înrobi. [P.i. -vesc. / < fr. asservir, cf. lat. asservire].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ASERVÍ vb. tr. a supune (un popor, o țară) unor interese sau puteri străine, a subjuga. (< fr. asservir)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ASERVÍ, aservesc, vb. IV. Tranz. A supune un popor, o țară unor interese străine; a subjuga, a înrobi. – Fr. asservir.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
ASERVÍ vb. v. subjuga.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
A aservi ≠ a dezrobi, a elibera
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
aserví vb. → servi
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
aservésc v. tr. (fr. asservir, d. serf, serv. V. servesc). Robesc, subjug, reduc la o dependență extremă: Jidaniĭ vor să ne aservească finanțeĭ lor.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)