Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
ASIGNÁT, asignate, s. n. Nume dat în trecut bancnotei în unele țări. – Din fr. assignat.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ASIGNÁT s.n. Hârtie-monedă franceză, emisă în timpul revoluției din 1789. [< fr. assignat].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ASIGNÁT s. n. hârtie-monedă convertibilă în aur, garantată în ipotecă asupra domeniilor statului. (< fr. assignat)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ASIGNÁT s. v. bancnotă, bilet de bancă, hârtie, hârtie-monedă.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
asignát s. n., pl. asignáte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
asignát n., pl. e. (fr. assignat). Hîrtie-monetă (în timpu mariĭ revoluțiunĭ franceze) a căreĭ valoare era asignată pe bunurĭ naționale (1790-1796).
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
A ASIGNÁ ~éz tranz. (sume de bani, bunuri materiale) A destina unui scop anumit; a aloca; a afecta. /<fr. assigner
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
asigná vb., ind. prez. 1 sg. asignéz, 3 sg. și pl. asigneáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
asignéz v. tr. (lat. assignare. V. semn). Fixez, hotărăsc: a asigna ziŭa. Chem în judecată. Afectez fondurĭ la plată.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink