ASOMATÓR1 s. n. aparat, instalație pentru asomare (1). (după fr. assomoir)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ASOMATÓR2 s. m. 1. cel care execută operația de asomare (într-un abator). 2. (fig.) ucigaș; bătăuș. (după fr. assomeur)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
asomatór s. n., pl. asomatoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
asomatór s. m., pl. asomatóri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink