Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
ASTROLÓG, -Ă, astrologi, -ge, s. m. și f. Persoană care practică astrologia; p. ext. astronom. – Din fr. astrologue, lat. astrologus.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ASTROLÓG s.m. Practicant al astrologiei. [Cf. fr. astrologue, lat. astrologus, gr. astrologos].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ASTROLÓG, -Ă s. m. f. practicant al astrologiei. (< fr. astrologue, lat. astrologus)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ASTROLÓG, astrologi, s. m. (Înv.) Persoană care practica astrologia; p. ext. astronom. – Fr. astrologue (lat. lit. astrologus).
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
ASTROLÓG s. (pop.) filozof, mag, zodier, (înv.) matematic. (~ pretindea a prevedea destinul omului după poziția aștrilor.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ASTROLÓG s. v. astronom.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
astrológ (astrológi), s. m. – Persoană care practică astrologia; astronom. Gr. ἀστρολόγος (sec. XVII), și mai târziu din fr. astrologue.Der. astrologhicesc, adj. (înv., astrologic); astrologhicește, adv. (prin intermediul astrologiei); astrologic, adj.; astrologie, s. f.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
astrológ s. m., pl. astrológi
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
astrológ, -oágă s. (vgr. astrológos). Care se ocupă de astrologie.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
ASTROLÓG ~gi m. Persoană care practică astrologia. /<fr. astrologue, lat. astrologus
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
astrológă s. f., g.-d. art. astrológei; pl. astrológe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)