Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
ASUPRÍT, -Ă, asupriți, -te, adj., s. m. și f. (Om) prigonit, oprimat, împilat; (impr.) (om) chinuit. – V. asupri.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ASUPRÍT, -Ă, asupriți, -te, adj. (Adesea substantivat) Oprimat, prigonit, nedreptățit. – V. asupri.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
ASUPRÍT adj., s. v. oprimat.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Asuprit ≠ asupritor
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
asuprít adj. m., s. m. (sil. -prit), pl. asupríți; f. sg. asuprítă, pl. asupríte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ASUPRÍ, asupresc, vb. IV. Tranz. A prigoni, a oprima, a împila; a exploata. ♦ (Impr.) A chinui. – Din asupra.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A ASUPRÍ ~ésc tranz. (colectivități sau persoane) A lipsi de drepturi prin abuz de putere; a oprima; a împila. [Sil. -su-pri] /Din asupra
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ASUPRÍ, asupresc, vb. IV. Tranz. A oprima, a împila, a prigoni. ♦ (Impr.) A chinui. – Din asupra.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
ASUPRÍ vb. v. oprima.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ASUPRÍ vb. v. constrânge, exagera, face, forța, obliga, sili.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
asuprí vb. (sil. -pri), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. asuprésc, imperf. 3 sg. asupreá; conj. prez. 3 sg. și pl. asupreáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
asuprésc v. tr. (d. asupra). Persecut, oprim, apes [!], nedreptățesc, împilez.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink