Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
ATROFIÁ, pers. 3 atrofiază, vb. I. Refl. (Despre țesuturi sau organe) A suferi o atrofie. [Pr.: -fi-a] – Din fr. atrophier.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ATROFIÁ vb. I. refl. A-și pierde vitalitatea, vigoarea; (despre țesuturi, organe) a se închirci. [Pron. -fi-a., p.i. -iez, 3,6 -iază, ger. -iind. / < fr. atrophier].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ATROFIÁ vb. refl. a suferi o atrofie; a-și pierde vitalitatea, vigoarea; a se degenera. (< fr. atrophier)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ATROFIÁ, pers. 3 atrofiază, vb. I. Refl. (Despre țesuturi sau organe) A-și pierde puterea vitală; a degenera. [Pr.: -fi-a] – Fr. atrophier.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
ATROFIÁ vb. (MED.) a degenera, (înv. și pop.) a seca, a se usca. (I s-a ~ mâna.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
atrofiá vb. (sil. -tro-fi-a), ind. prez. 3 sg. și pl. atrofiáză, 1 pl. atrofiém (sil. -fi-em); conj. prez. 3 sg. și pl. atrofiéze; ger. atrofiínd (sil. -fi-ind)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ATROFÍE, atrofii, s. f. Degenerare morfologică și funcțională a unui țesut sau a unui organ. – Din fr. atrophie, lat. atrophia.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A SE ATROFIÁ pers. 3 se ~áză intranz. (despre țesuturi, organe) A suferi o atrofie. [Sil. a-tro-fi-a] /<fr. atrophier
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ATROFÍE f. Degenerare morfologică și func-țională a unui țesut sau organ, cauzată de tulburări de nutriție sau de inactivitate. ~a nervului optic. /<lat. atrophia, fr. atrophie
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ATROFÍE s.f. Micșorare a volumului și a puterii unei celule, a unui țesut, a unui organ etc., cauzată de inactivitate sau de tulburări de nutriție. [Gen. -iei. / < fr. atrophie, cf. lat. atrophia < gr. a – fără, trophe – hrană].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
-ATROFÍE2 elem. atrof(o)-.
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ATROFÍE1 s. f. reducere a volumului și puterii unui țesut sau organ, cauzată de inactivitate sau de tulburări de nutriție. (< fr. atrophie, lat., gr. atrophia)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ATROFÍE, atrofii, s. f. Micșorare a volumului unei celule sau unui organ din cauza inactivității sau în urma unor tulburări de nutriție. – Fr. atrophie (lat. lit. atrophia).
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
ATROFÍE s. (MED.) atrofiere, degenerare, degenerație, degenerescență. (~ unui țesut.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
atrofíe s. f. (sil. -tro-) → trofie
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
atrofíe f. (vgr. atrophia, d. a-, fără, și trophé, nutriment). Med. Mare slăbire a unuĭ organ nehrănit saŭ neîntrebuințat mult timp.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
atrofiéz v. tr. (d. atrofie; fr. atrophier). Cauzez atrofie. V. refl. Un organ lăsat mult timp în părăsire se atrofiază.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink