Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
AUDIÉRE, audieri, s. f. Acțiunea de a audia. [Pr.: a-u-di-e-] – V. audia.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
AUDIÉRE s.f. Acțiunea de a audia și rezultatul ei ; (spec.) ascultarea martorilor într-un proces juridic. [Pron. a-u-di-e-. [< audia].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
AUDIÉRE, audieri, s. f. Acțiunea de a audia. [Pr.: a-u-di-e-]
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
AUDIÉRE s. v. ascultare.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
audiére s. f. (sil. a-u-di-e-), g.-d. art. audiérii; pl. audiéri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
AUDIÁ, audiez, vb. I. Tranz. 1. (Jur.) A asculta un martor în vederea rezolvării unui proces. 2. A asculta un șir de lecții, de prelegeri, de înregistrări muzicale etc. [Pr.: a-u-di-a] – Din audiență, auditor, audiție etc.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A AUDIÁ ~éz tranz. 1) jur. (martori) A asculta în vederea soluționării unui proces. 2) (cursuri, prelegeri, înregistrări muzicale) A urmări cu atenție. [Sil. a-u-dia] /Din audiență
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
AUDIÁ vb. I. tr. 1. A asculta depoziția unui martor, a supune unui interogatoriu. 2. A asculta un curs, o conferință, un șir de prelegeri etc. ♦ A asculta muzică (de obicei înregistrată pe discuri, pe bandă de magnetofon etc.). [Pron. a-u-di-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < audiență, auditor, după lat. audire].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
AUDIÁ vb. tr. 1. a asculta pe inculpat, pe martor sau oricare altă parte într-un proces. 2. a asculta un curs, o conferință. ◊ a asculta muzică (înregistrată). (< lat. audire)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
AUDIÁ, audiez, vb. I. Tranz. 1. A supune unui interogatoriu. 2. A asculta un șir de lecții, de prelegeri, de înregistrări muzicale. [Pr.: a-u-di-a] – Lat. lit. audire.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
AUDIÁ vb. 1. v. asculta. 2. (JUR.) a asculta. (A ~ un martor, la proces.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
audiá vb. (sil. a-u-di-a), ind. prez. 1 sg. audiéz, 3 sg. și pl. audiáză, 1 pl. audiém (sil. -di-em); conj. prez. 3 sg. și pl. audiéze; ger. audiínd (sil. -di-ind)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
audiéz v. tr. (d. lat. audire, a auzi). Aud, ascult, asist la: audiez un curs la universitate (Barb. ca și radiez 2. Corect se zice aud, ascult orĭ asist).
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink