AUDIOFONOLOGÍE s. f. Disciplină medicală care se ocupă de patologia organelor de fonație și audiție. [Pr.: a-u-di-o] – Din fr. audiophonologie.
Sursa: Supliment la Dicționarul explicativ al limbii române | Permalink
AUDIOFONOLOGÍE s. f. ramură a medicinei care studiază fonația, audiția și limbajul. (< fr. audiophonologie)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
audiofonologíe s. f. → fonologie
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink