Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: autodemasca (verb) , autodemascare (substantiv feminin)   
AUTODEMASCÁRE, autodemascări, s. f. Faptul de a se autodemasca. [Pr.: a-u-] – V. autodemasca.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
AUTODEMASCÁRE s.f. Faptul de a se autodemasca. [< autodemasca].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
AUTODEMASCÁRE, autodemascări, s. f. Faptul de a se autodemasca.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
AUTODEMASCÁRE s. demascare, trădare.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
autodemascáre s. f. (sil. a-u-) → demascare
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
AUTODEMASCÁ, autodemásc, vb. I. Refl. A se demasca singur. [Pr.: a-u-] – Auto1- + demasca.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A SE AUTODEMASCÁ mă autodemásc intranz. A se demasca singur. /auto- + a (se) demasca
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
AUTODEMASCÁ vb. I. refl. A se demasca singur. [P.i. autodemásc. / < auto1 + demasca].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
AUTODEMASCÁ vb. refl. a se demasca singur. (< auto1- + demasca)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
AUTODEMASCÁ, autodemásc, vb. I. Refl. A se demasca singur. – Din auto1- + demasca.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
AUTODEMASCÁ vb. a se demasca, a se trăda. (S-a ~ fără să vrea.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
autodemascá vb. (sil. a-u-) → demasca
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)