Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
AUTODENUNȚÁRE, autodenunțări, s. f. Acțiunea de a se autodenunța. [Pr.: a-u-] – V. autodenunța.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
AUTODENUNȚÁRE s.f. Faptul de a se autodenunța. [< autodenunța].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
AUTODENUNȚÁ, autodenúnț, vb. I. Refl. A se denunța singur. [Pr.: a-u-] – Auto1- + denunța.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
AUTODENUNȚÁ vb. I. refl. A se denunța singur. [Cf. it. autodenunziare].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
AUTODENUNȚÁ vb. refl. a se denunța singur. (< auto1- + denunța)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
autodenunțá vb. (sil. a-u-) → denunța
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink