Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: autoelogia (verb) , autoelogiere (substantiv feminin)   
AUTOELOGIÉRE, autoelogieri, s. f. Acțiunea de a se autoelogia. [Pr.: a-u-to-] – V. autoelogia.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
AUTOELOGIÁ, autoelogiez, vb. I. Refl. A-și aduce singur elogii. [Pr.: a-u-to-e-] – Auto1- + elogia.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
AUTOELOGIÁ vb. I. refl. A aduce elogii propriei persoane. [Et. incertă].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
autoelogiá vb. (sil. a-u-to-e-) → elogia
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)