Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
AUTOMUTILÁT, -Ă, automutilați, -te, s. m. și f., adj. (Persoană) care s-a mutilat singură. [Pr.: a-u-] – V. automutila.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
AUTOMUTILÁT, -Ă, automutilați, -te, s. m. și f. Persoană care s-a mutilat singură. – V. automutila.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
automutilát s. m., adj. m. (sil. a-u-), pl. automutiláți; f. sg. automutilátă, pl. automutiláte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
AUTOMUTILÁ, automutilez, vb. I. Refl. A se mutila singur (de obicei pentru a se sustrage de la îndeplinirea unor obligații). [Pr.: a-u-] – Auto1- + mutila.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
AUTOMUTILÁ vb. I. refl. A se (a-și) mutila singur (o parte a corpului). [P.i. -ez. / < auto1- + mutila].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
AUTOMUTILÁ vb. refl. a se mutila în mod voluntar. (< auto1- + mutila)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
AUTOMUTILÁ, automutilez, vb. I. Refl. A se mutila singur. – Din auto1- + mutila.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
automutilá vb. (sil. a-u-), ind. prez. 1 sg. automutiléz, 3 sg. și pl. automutileáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink