AUTOOBSERVÁȚIE, autoobservații, s. f. Autoobservare. [Pr.: a-u-to-ob-] – Auto1- + observație.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
AUTOOBSERVÁȚIE s.f. Autoobservare. [Pron. a-u-to-ob-. / et. incertă].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
AUTOOBSERVÁȚIE s. f. autoobservare. (< fr. autoobservation)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
autoobserváție s. f. (sil. a-u-) → observație
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink