AUTOTRACTÓR, autotractoare, s. n. Autovehicul de tracțiune de mare putere, montat pe roți de cauciuc, de metal sau pe șenile și de care este legată de obicei o remorcă. [Pr.: a-u-] – Din fr. autotracteur.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
AUTOTRACTÓR s.n. Tractor de mare putere, montat pe roți sau pe șenile. ♦ Autocamion care se poate mișca pe orice teren. [Cf. fr. autotracteur].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
AUTOTRACTÓR s. n. autovehicul destinat pentru tractarea semiremorcilor. (< fr. autotracteur)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
AUTOTRACTÓR, autotractoare, s. n. Vehicul de tracțiune de mare putere. [Pr.: a-u-] – După fr. autotracteur.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
autotractór s. n. (sil. a-u-to-trac-); pl. autotractoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
AUTOTRACTÓR ~oáre n. Autovehicul cu mare putere de tracțiune (montat pe roți sau pe șenile), de care este legată de obicei o remorcă. /<fr. autotracteur
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink