Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
AUTOUTILÁRE, autoutilitări, s. f. Acțiunea de a se autoutila. [Pr.: a-u-to-u-] – V. autoutila.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
AUTOUTILÁRE s.f. Acțiunea de a autoutila; autodotare. [< autoutila].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
autoutiláre s. f., pl. autoutilări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
AUTOUTILÁ, autoutilez, vb. I. Refl. A se utila cu mijloace proprii. [Pr.: a-u-to-u-] – Auto1- + utila.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
AUTOUTILÁ vb. I. tr. A utila cu mijloace proprii; a autodota. [Et. incertă].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
AUTOUTILÁ vb. refl. (despre întreprinderi, instituții) a se utila cu mijloace proprii; a se autodota. (< auto1- +utila)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
AUTOUTILÁ vb. v. autodota.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
autoutilá vb., ind. prez. 1 sg. autoutiléz, 3 sg. și pl. autoutileáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink