AUTOUTILITÁRĂ, autoutilitare, s. f. Autovehicul pentru transportul unor produse de uz curent. [Pr.: a-u-to-u-] – Auto2 + utilitar.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
AUTOUTILITÁRĂ s.f. v. autoutilitar.
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
AUTOUTILITÁRĂ s. f. autovehicul pentru nevoile întreprinderilor și unităților comerciale. (după it. autoutilitaria)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
autoutilitáră s. f. (sil. a-u-), g.-d. art. autoutilitárei; pl. autoutilitáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink