AUTOȘENÍLĂ, autoșenile, s. f. Autovehicul de transport care are ca organe de rulare șenilele. [Pr.: a-u-] – Din fr. autochenille.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
AUTOȘENÍLĂ s.f. Autovehicul de transport pe șenile. [< fr. autochenille].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
AUTOȘENÍLĂ s. f. autovehicul de transport pe șenile. (< fr. autochenille)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
autoșenílă s. f. (sil. a-u-) → șenilă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
AUTOȘENÍLĂ ~e f. Autovehicul echipat cu șenile, destinat transportului pe terenuri accidentate. /<fr. autochenille
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink