Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: avânta (verb tranzitiv) , avântat (adjectiv)   
AVÂNTÁ, avấnt, vb. I. 1. Refl. și tranz. A (se) repezi plin de însuflețire (spre cineva sau ceva). ♦ Refl. A-și deschide drum cu îndrăzneală. 2. Tranz. (Rar) A împinge cu energie înainte pe cineva sau ceva; a imprima o mișcare violentă. ♦ A insufla avânt. – A3 + vânt.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
AVÂNTÁT, -Ă, avântați, -te, adj. (Adesea adverbial) Plin de avânt; vioi, însuflețit, entuziast. – V. avânta.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A AVÂNTÁ avânt tranz. 1) A face să se avânte. 2) A împinge cu energie înainte (pe cineva sau ceva). /a + vânt
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE AVÂNTÁ mă avânt intranz. 1) A se repezi înainte (spre cineva sau ceva) cu avânt. 2) A-și lua avânt; a se angaja cu îndrăzneală într-o acțiune; a se lansa. ~ în lucru. /a + vânt
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
AVÂNTÁ, avấnt, vb. I. 1. Refl. și tranz. A (se) repezi plin de însuflețire (spre cineva sau ceva). ♦ Refl. A-și deschide drum cu îndrăzneală. 2. Tranz. A împinge cu energie înainte pe cineva sau ceva; a imprima o mișcare violentă. Câteva voinicești lovituri de lopată avântară micul vas departe de coastă (ODOBESCU). ♦ (Rar) A insufla avânt. – Din a3 + vânt.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
AVÂNTÁT, -Ă, avântați, -te, adj. (Adesea adverbial) Plin de avânt; fig. însuflețit, înflăcărat, entuziast. – V. avânta.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
AVÂNTÁ vb. 1. v. sări. 2. a se lansa. (Se ~ într-o acțiune.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
AVÂNTÁT adj. 1. v. entuziast. 2. v. înflăcărat. 3. maiestuos, semeț. (Un zbor ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
avântá vb., ind. prez. 1 sg. avânt, 3 sg. și pl. avântă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
2) avînt și -éz, a v. tr. (d. vînt orĭ lat. adventare, deosebit de adventare, a sosi. V. zvînt). Răped [!], arunc: a avînta barca pe valurĭ. V. refl. Mă răped, mă arunc: a te avînta la luptă, în luptă.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX.RO
Sursa: www.dexonline.ro - Informații despre licență - Dex Online - Dicționar explicativ al limbii române