AȘCHIETÓR, -OÁRE, așchietori, -oare, adj. s. m. și f. (Muncitor) care așchiază. [Pr.: -chi-e-] – Așchia + suf. -tor.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
așchietór adj. (sil. -șchi-e- ), pl. așchietóri; f. sg. și pl. așchietoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
AȘCHIETÓR ~oáre (~óri, ~oáre) Care așchiază; care prelucrează prin așchiere. Scule ~oare. /a așchia + suf. ~tor
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink