Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: ațipi (verb) , ațipire (substantiv feminin)   
AȚIPÍRE, ațipiri, s. f. Faptul de a ațipi.V. ațipi.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
AȚIPÍRE, ațipiri, s. f. Faptul de a ațipi.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
AȚIPÍRE s. ațipeală, dormitare, moțăială, moțăire, moțăit, moțăitură, picoteală, picotire, piroteală, pirotire, somnolență, toropeală, (rar) somnie, (reg.) picuială, pioceală, somnoreală, (Mold.) clipoceală, clipocire, (prin Munt.) pircoteală, pircotit, (înv.) somnoroșie. (O dulce ~ în fotoliu.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ațipíre s. f., g.-d. art. ațipírii; pl. ațipíri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
AȚIPÍ, ațipesc, vb. IV. Intranz. A începe să doarmă, a fi cuprins de un somn ușor (și scurt); a aromi. – Lat. *attepire ( = tepere).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A AȚIPÍ ~ésc intranz. A fi cuprins de un somn ușor; a aromi. /<lat. attepire
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
AȚIPÍ, ațipesc, vb. IV. Intranz. A începe să doarmă, a fi cuprins de un somn ușor. – Lat. *attepire ( = tepere).
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
AȚIPÍ vb. a dormita, a moțăi, a picoti, a piroti, (livr.) a somnola, (înv. și reg.) a aromi, a somnora, (reg.) a ajumi, a mătăli, a mocăi, a ochi, a picura, a pircoti, (Transilv.) a chircoti, (Mold.) a clipoci, (prin Olt.) a mocota, (Transilv.) a știulbica.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ațipí (ațipésc, ațipít), vb. – A începe să doarmă, a fi cuprins de somn ușor. Lat. *adtĕpῑre, de la tĕpēre (Candrea, Rosetti, I, 163), poate contaminat cu lat. *adsopῑre (› fr. assouvir și assoupir). Pentru DAR, originea cuvîntului este necunoscută. Spitzer, Dacor., III, 647, îl consideră identic cu țipa și de origine imitativă, opinie reluată de Scriban. – Der. ațipeală, s. f. (faptul de a ațipi).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
ațipí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ațipésc, imperf. 3 sg. ațipeá; conj. prez. 3 sg. și pl. ațipeáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ațipésc v. intr. (imit. ca și a țipa și țip, șipot, apă care țîșnește saŭ picură. Cp. cu a picura de somn). Încep să adorm, aromesc. – Vechĭ a se ațipi.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)